Mda… navighez de citeva zile pe net si vad bloguri. Bloguri de oameni faimosi ce se linkuiesc unii pe altii. Acelasi template de WordPress, neaty si cozy cu albastrul default azuriu ce da distinctie, nu-i asa, pentru comentariile lor ce ma baga in ceata despre mutari spectaculoase ale companiilor, penetrarea brandurilor si analiza transferurilor de oameni “cheie” in piata online din Romania. Mda… m-au descurajat, ce sa spun. Ce imi mai ramine atunci si mie de comentat?
Si trece o zi, trec doua… si deodata: evrika! Ca de obicei Gugle imi sare in ajutor ca acel ursulet Bamse ce vine in ajutorul celor neajutorati: imi arunca in fata linkul cu muza, vorba vine, ca era de fapt muz. Nimeresc pe un blog al unui personaj ce se baga in seama pe linia Nicoara-Ionescu-etc.escu si al carui stil epatant si profund ma intriga, asa… stiti voi cum se racaie orgoliul de patron peste “el insusi” care vede un alt patron peste “el insusi” ce se da mai cu mot decat el. Personajul (stie el bine cine e, daca vede aceste randuri) ii place de cand il cunosc sa isi dea cu parerea despre marile teme ale omenirii ce au traversat veacurile pana la noi: brandurile, designul si analizele fine ale publicitatii online.
Iti multumesc mon cher pentru inspiratia divina ce ai pogorat-o asupra mea! Acum am un scop in viata mea online: sa iau in baza aiureile astea scornite din putul gandirii si transpuse in bloguri prezentabile ale unor oameni infatuati de propria pesoana ce fac utilizatorii sa roseasca stinjeniti din cauza ca nu pricep o boaba din limbajul savant si ideile subtile ce le inunda.
Nu ma intelegeti gresit… nu am nimic cu bloguri de genul celor facute de oameni ca Orlando Nicoara sau Vlad Stan sau Radu Ionescu. In nici un caz! Dar sa nu ne trezim toti ca vrem bloguri ca ei si sa incepem sa dezbatem tematic postandu-ne singuri comentarii ca sa ne simtim importanti.
Poate am fost prea dur dintr-un inceput. Obisnuiti-va, asa sunt eu! Si stiu, va deranjeaza si faptul ca am acelasi template default ca si toti ceilalti blogeri despre care tocmai am vorbit. Pai va spun si cauza: sunt un om de afaceri ocupat, nu am timp de ceseseuri. Vedeti, asta e si scuza celorlati 
Iar pentru mon cher am un mesaj: keep blogging qwerty poate te remarca si pe tine cineva intr-un final!
Etichete blogging
30 august, 2006 la 8:52 am |
hei, dar de unde si pana unde ideea ca ar fi trebuit sa scrie cineva ca “linia escu”?
e blogul tau, scrii ce si cum vrei. Poate dur, poate acid, poate funny.
believe it or not, asa scriu si eu pe blogul meu – si e mai putin relevant pentru mine ca nu stiu cine nu a inteles nu stiu ce. Nu sunt revista sa urmaresc reguli, e un blog fix personal in care scriu ce-mi trece prin cap cand imi trece prin cap.
De fapt – asa sunt scrise toate blogurile, nu crezi?
30 august, 2006 la 12:23 pm |
salut!
ma rog… am fost acid si putin generalist, admit, insa eu ma refeream la o anumita persoana pe care o cunosc si care stiam de ce anume sufera (boala lui se numeste stiintific “sunt si eu cineva”-ita iar popular “vreau sa ma bag in seama”-ita si am auzit ca e periculoasa). poate sunt circotas, cine stie, timpul o va demonstra.
sorry pentru orice afront adus to anyone else…
30 august, 2006 la 2:49 pm |
f bine ca ai fost acid. Asa sunt blogurile, personale si independente.
si eu am adus afronturi si am fost acid – asta spun, blogul inseamna exprimare directa, nu bullshit piaristic.
Si am fost si luat la suturi, si la mine pe blog si pe blogurile altora, uneori pe buna dreptate, alteori exagerat. Again – de-asta sunt bloguri si nu ziare