Cutiuta cu muzichii – Editie speciala (Muzica franceza, vol. 2)

Continui in aceasta seara cu partea a doua a trilogiei despre muzica franceza. In aceasta editie veti regasi melodii ceva mai noi.

Trebuie sa admit ca in aceasta intreprindere am mers pe firul memoriei personale si am ales initial melodii cunoscute, luand in considerare tocmai factorul de care vorbeam aseara si anume ca muzica franceza nu este un punct de rezistenta in propaganda muzicala pe care o auzim pe posturile de radio. Totusi, mergand inapoi pe firul timpului si abandonind o vreme firul memoriei mele am descoperit lucruri deosebite, care m-au trezit senzatii si amintiri bine ascunse, din copilaria mea, atunci cind petreceam vacantele la bunici si trebuia sa respect programul de somn de dupa-amiaza. Nu puteam sa adorm deloc in liniste, cum de fapt nu pot nici acum, asa ca intr-un moment de neatentie a bunicilor mei deschideam radioul aflat pe noptiera patului si ascultam in surdina muzica pina adormeam. Imi aduc aminte de atunci de Mireille Mathieu, Nana Mouskouri sau Dalida, care erau in voga in acei ani opt-zecisti. Ascultand melodiile de atunci am fost pentru citeva clipe transportat inapoi in timp si recunosc ca am fost cuprins de nostalgia acelor vremuri si de regretul momentelor irecuperabile ale copilariei.

Dar ma opresc aici cu dezvaluirile mele. Miine voi reveni cu a treia parte a cutiutei si, sper eu, cu citeva surprize deosebite. Si chiar si o povestioara despre o melodie cunoscuta in varianta engleza dar putin stiuta in varianta ei originala, in limba franceza.

Enjoy!

Playlist:

• Cutiuta cu muzichii – Editie speciala (Muzica franceza, vol. 2)

Istorie Radio Contact: Ami Constantinescu (partea a IV-a)

Liga de amatori, echipa, capitanul si antrenorul

Am incercat in fiecare clipa sa dam tot ce a fost mai bun din noi. Am incercat sa copiem ce ni s-a parut mai frumos, sa imitam tot ceea ce suna mai bine. Cei mai buni dintre noi, dupa ce au invatat abecedarul radio si-au format stilul lor. Era totusi 1990 si nici unul dintre noi nu era un “profesionist” in radio. Nu eram altceva decat o echipa de amatori care ne alesesem singuri un capitan, ni se impusese un antrenor si de a carei evolutie era tare mandru “proprietarul” din umbra.

Cutiuta cu muzichii – Editie speciala (Muzica franceza, vol. 1)

Recunosc: nu imi place limba franceza. Nu am studiat limba franceza in liceu, ca urmare nu sunt francofon si nici macar francofil. De ce nu imi place limba franceza? Pentru ca nu mi se pare melodioasa. Cu toate acestea, mi-am depasit prejudecatile, asa cum fac de regula de dragul acestei rubrici, si am ascultat muzica franceza cit nu am ascultat in toata viata mea, probabil. Si recunosc: muzica franceza suna bine uneori.

Concluzia mea personala este ca, desi exista un filon absolut universal de instrumentatie, ochestratie si melodicitate specific franceza, in toate melodiile pe care le-am audiat, de la Celine Dion la Johnny Haliday, de la Serge Gainsbourg la Jean-Jacques Goldman, de la Dalida la Pascal Obispo, totul suna strict inconfundabil frantuzeste, fara nici o indoiala. Probabil ca toate hiturile frantuzesti pe care nu le-am auzit vreodata – si cu siguranta ca majoritatea romanilor nu le-a auzit - suna la fel, dar am sentimentul ca in cazul muzicii franceze versurile fac totul. Dar cum eu nu cunosc limba nu pot decat sa intuiesc acest lucru.

Din pacate, in ciuda francofoniei cu care ne laudam, muzica franceza este o muzica vitregita pe posturile de radio romanesti (doar Radio Contact la vremea lui difuza muzica franceza, un lucru bineinteles firesc, data fiind originea lui) si admit acest lucru chiar daca nu sunt un vorbitor si admirator de limba franceza. Lumea trebuie sa stie, sa cunoasca, sa exploreze stiluri muzicale, genuri muzicale, iar absenta muzicii franceze din playlistul radiourilor noastre este si ea o forma de cenzura.

Dar nu va mai retin, va las sa audiati acest prim volum, asigurandu-va ca vor mai urma 2 volume in curand. Nu am ales in mod intentionat un power-play pentru aceasta editie fiindca as fi nedrept fata de oricare dintre artisti. Acum ca am ascultat destula muzica franceza incat sa cred ca pot recunoaste majoritatea artistilor, imi permit sa spun ca muzica franceza este totusi una originala si asta pentru ca nu se vrea comerciala. Asta este opinia mea si cred cu tarie in ea, acest lucru ar explica si de ce nu este atit de raspandita. Totusi, aceasta forma de rezistenta a francezilor la anglicizare – si ma refer aici indirect si la compromisul de “comercialism” pe care il implica aceasta anglicizare - trebuie admirata si respectata.

Later edit: Aceasta cutiuta a devenit intre timp o editie super-speciala pentru ca include acum si un bonus de 5 melodii propuse de Alexandru Gheorghias. Thx Alex!

Enjoy!

Playlist:

• Cutiuta cu muzichii – Editie speciala (Muzica franceza, vol. 1)

Pixelul albastru

Look again at that dot. That’s here, that’s home, that’s us. On it everyone you love, everyone you know, everyone you ever heard of, every human being who ever was, lived out their lives. The aggregate of our joy and suffering, thousands of confident religions, ideologies, and economic doctrines, every hunter and forager, every hero and coward, every creator and destroyer of civilization, every king and peasant, every young couple in love, every mother and father, hopeful child, inventor and explorer, every teacher of morals, every corrupt politician, every “superstar,” every “supreme leader,” every saint and sinner in the history of our species lived there – on a mote of dust suspended in a sunbeam.

Carl Sagan

Un fir de praf pe o raza de soare… Poate ca aceste cuvinte traduc cel mai bine tot ce este scris mai sus in limba engleza. Nu, acest post nu este despre un trucaj ordinar; nu, este despre un fapt extraordinar. Un fapt petrecut acum 20 de ani, pe 4 februarie 1990. Voyager era pe cale sa paraseasca sistemul solar, dupa ce isi indeplinise misiunile timp de 13 ani, iar in acea zi NASA, la cererea speciala a lui Carl Sagan, a intors camera sondei pentru o ultima misiune si probabil cea mai grea dintre toate: sa faca o fotografie a Terrei, de la peste 6 mii de miliarde de kilometri distanta. Nimeni nu a stiu exact ce s-a intimplat cu acea fotografie decat cateva luni mai tirziu, cind informatia transmisa de Voyager a ajuns pe Pamint. Si iata ce a sosit. 

Daca nu ati observat inca, in partea de sus, aproape de centru – putin spre dreapta, exista un pixel, un singur pixel, albastru. Iar aceea este Terra, casa noastra. Nu am incercat sa subliniez in nici un fel acel pixel, pentru ca toata puterea pe care aceasta fotografie o emana s-ar fi distrus. Iar daca acel pixel v-a pus deja pe ganduri, va las sa meditati.

Istorie Radio Contact: Ami Constantinescu (partea a III-a)

Lumi paralele, jucarii, hobby-uri si oportunisti

In copilarie bunica imi povestea cum era inainte de al doilea razboi mondial. Cum se ducea la birou, cum iesea cu prietenii la spectacole, cum colinda tara si canta in nu stiu ce cor. Eu nu reuseam sa inteleg multe din povestile ei. Toate acele intamplari veneau de undeva de departe, dintr-o tara cu care multi dintre noi nu mai aveau nici o legatura. Ani mai tarziu, plimbandu-ma singur noaptea prin Paris aveam sa inteleg ca traind in Romania am fost in primul rand privat de tot ce era normal. Cei care nu si-au ingaduit in totalitate aceasta privatiune si-au cladit singuri o lumea a lor paralela. O lume rupta complet de realitatea exterioara, o lume a idealurilor, a hobby-urilor, a adevarurilor cenzurate, deschisa numai familiei si prietenilor foarte apropiati. Pesemne ca ne-a fost permisa tacit aceasta lume paralela, pentru a nu devansa decembriele din ‘89.

Istorie Radio Contact: Ami Constantinescu (partea a II-a)

Post-revolutie, politica, studentie si capitalism

Pentru a intelege cat mai corect entuziasmul ce-l aveam in februarie 1990 este recomandat sa va prezint conjunctura in care Radio Contact (la inceput… Bucuresti) a aparut la noi, aici pe malul Dambovitei.

Cutiuta cu muzichii (Editia XXXIV)

Cutiuta continua cu muzica din topurile internationale, dupa citeva saptamini de editii speciale. Pentru aceasta editie power-play-ul a fost destul de strans pentru ca am avut de ales intre Norah Jones si cuplul D’Alessio-Fabian, dar pentru ca Norah Jones a beneficiat de un post special, astazi ii desemnez pe Gigi D’Alessio & Lara Fabian – Un cuore malato.

Enjoy!

Playlist:

• Cutiuta cu muzichii – Editia XXXIV

Despre performanta

Leo: Virgil, azi iar ai stat degeaba si media eficientei din echipa noastra a scazut dramatic.
Virgil: Perspectiva ta e gresita. Daca privesti corect lucrurile din punct de vedere matematic, eficienta este raportul dintre rezultat si efort. Deci, in teorie, eficienta a crescut considerabil.
Leo: Cum asa?
Virgil: Cind nu faci nimic eficienta tinde spre infinit caci efortul este nul iar rezultatul de a pierde vremea cu succes e garantat.

Obsesia muzicala 2

Cutiuta muzicala (Editia a XXXIII-a)

Dupa 3 ani si 3 luni de cand fac aceasta cutiuta cu muzichii astazi am ajuns la editia 33, lucruri total intimplatoare. Bineinteles, ca intre timp au mai fost citeva zeci de cutiute cu muzichii speciale. Numai ca aceasta cutiuta cu muzichii vine dupa o perioada mai lunga in care nu am avut timp sa mai ascult si sa urmaresc topurile muzicale. In ultima luna insa am reusit sa ma pun din nou la curent cu muzica noua.

In aceasta editie va propun citeva melodii difuzate intens in playlisturile zilnice ale Radio Contact Belgia. Ca power-play va recomand Mika – Rain, merita.

Enjoy!

Playlist:

• Cutiuta cu muzichii – Editia XXXIII